 |
| Foto: jamesjustin/flickr |
Japonia este o țară care, după tragedia de la Al Doilea Război Mondial, a reușit să se refacă uimitor. Dar cum a realizat această performanță?
Ca și atunci, prin sacrificii. Știm cu toții cât de muncitor este poporul nipon, dar oare știm ce se ascunde în spatele unei munci asidue, unde munca este pe primul loc? Sunt nopți nedormite, lipsa celor dragi alături, devotament pentru afaceri până la extenuare. Așa a apărut karoshi, moartea prin suprasolicitare.
Fiind interesați să obțină o promovare sau o majorare salarială, japonezii petrec multe ore voluntare după program fără să fie plătiți. Unii stau chiar și întreaga zi la birou și se mulțumesc să doarmă câte o jumătate de oră în săli speciale de odihnă sau doar să-și sprijine capul de un airbag de birou. Astfel, ei mor din cauza stresului, făcând atac de cord sau accident vascular cerebral, cele mai majore cauze ale acestui fenomen.
Primul caz de karoshi a fost raportat în 1969, când un bărbat în vârstă de 29 de ani, angajat în cadrul celei mai mari companii de ziare, a făcut un accident vascular cerebral. Fenomenul s-a extins tot mai mult și a început să fie văzut ca o serioasă amenințare, astfel încât în 1987 Ministerul Muncii a început să publice statistici separate asupra morților de acest tip.
Deși între anii 1987 și 1989 se admisese că au fost doar 80 de victime karoshi, doar în anul 1990 s-au înregistrat peste zece mii de victime din pricina acestui fenomen. Ministerul japonez al Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale a publicat un raport în 2007, potrivit căruia 189 muncitori au murit, mulți din atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale, iar aproximativ 208 au căzut la pat, gravi bolnavi din cauza suprasolicitării. Alți 921 de lucrători au susținut că au devenit bolnavi psihic, doar 306 dintre aceștia primind compensare, iar unii angajați s-au sinucis sau au încercat să facă acest lucru, în 201 cazuri.
Cu toate acestea, Japonia recunoaște ca accident de muncă îmbolnăvirea sau moartea prin suprasolicitare și există chiar o lege în baza căreia familiile victimelor primesc un ajutor guvernamental în valoare de câteva mii de dolari. De asemenea, marile companii, determinate de pierderea proceselor împotriva angajaților suprasolicitați, au anunțat că vor adopta măsuri pentru oprirea fenomenului karoshi, printre care și monitorizarea stării de sănătate a salariaților.
Multe companii au implementat programul ”fără zile cu muncă în plus”, care le cere angajaților să plece de la birou fix la 17:30. Totuși, deși volumul de muncă este mare, nu mulți angajați pot profita de acest avantaj, astfel că mulți preferă să rămână la birou cu lumina stinsă sau să își ia munca acasă (fenomen numit furoshiki – ore suplimentare învăluite).
O soluție la această problemă este cea adoptată de mulți tineri, alternativa part-time. Unele companii au acceptat-o, dar majoritatea tinerilor renunță la job când observă că munca devine prea solicitantă și adoptă un program cu jumătate de normă, tocmai pentru a nu ajunge precum adulții din jurul lor.
Pentru a atrage atenția asupra acestui fenomen, s-a scris și o carte Karoshi pentru cei care au nevoie de ajutor, s-a făcut și un hotline național Karoshi și există chiar și un joc, tip arcade și puzzle, în care obiectivul este să mori.
O țară foarte frumoasă, cu niște tradiții fascinante, cu o cultură străveche, dar totuși una dintre cele mai nefericite țări, Japonia modernă.
